politica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLITICÁ, politicale, s. f. (
Fam.; mai ales la
pl.) Chestiune politică; noutate politică. ♦ Stratagemă. ♦ (Adjectival; rar) Care ține de politică, privitor la politică. – Din
ngr. politikí.politica (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))POLITICÁ, politichez, vb. I.
Intranz. (
Înv.) A face politică, a discuta despre probleme politice. –
Fr. politiquer.