politehnizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLITEHNIZÁRE s. f. Orientarea învățământului (de cultură generală) către dezvoltarea cunoștințelor tehnice și spre obținerea unor deprinderi practice în diverse ramuri ale tehnicii. – După
rus. politehnizatija.politehnizare (Dicționar de neologisme, 1986)POLITEHNIZÁRE s.f. Orientarea învățământului de cultură generală către dezvoltarea cunoștințelor tehnice în toate ramurile principale de producție. [După rus.
politehnizațiia].
politehnizare (Marele dicționar de neologisme, 2000)POLITEHNIZÁRE s. f. orientare a învățământului de cultură generală către dezvoltarea cunoștințelor tehnice și spre formarea unor deprinderi practice în diverse ramuri ale tehnicii. (după rus.
politehnizațiia)
politehnizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)politehnizáre s. f.,
g.-d. art. politehnizắrii