politehnician (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLITEHNICIÁN, -Ă, politehnicieni, -e, s. m. și
f. (
Fam.) Student la un institut politehnic. [
Pr.:
-ci-an] – Din
fr. polytechnicien.politehnician (Dicționar de neologisme, 1986)POLITEHNICIÁN, -Ă s.m. și f. Student la politehnică. [Pron.
-ci-an, pl.
-ieni, -iene. / cf. fr.
polytechnicien].
politehnician (Marele dicționar de neologisme, 2000)POLITEHNICIÁN, -Ă s. m. f. student, profesor la politehnică. (< fr.
polytechnicien)
politehnician (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)politehnicián (-ci-an) s. m.,
pl. politehiciéni (-ci-eni)