poligenetic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLIGENÉTIC, -Ă, poligenetici, -ce, adj. Referitor la poligeneză, de poligeneză; poligenic. – Din
fr. polygénétique.poligenetic (Dicționar de neologisme, 1986)POLIGENÉTIC, -Ă adj. Referitor la poligeneză; care are o geneză complexă; poligenic. ♦ Care dă culori diferite după mordanții care i se asociază. [< fr.
polygénétique].
poligenetic (Marele dicționar de neologisme, 2000)POLIGENÉTIC, -Ă adj. referitor la poligeneză; cu o geneză complexă. (< fr.
polygénétique)