polenizație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POLENIZÁȚIE, polenizații, s. f. (
Bot.) Transport, natural sau artificial, al polenului de pe anterele staminelor pe stigmatul pistilului (având ca rezultat fecundația la flori); proces de fecundație la flori; polenizare. [
Var.: (rar)
polinizáție s. f.] – După
fr. pollinisation.