poiețică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POIEȚÍCĂ, poiețici, s. f. Diminutiv al lui
poiată. [
Pr.:
po-ie-] –
Poiată +
suf. -ică.poiețică (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)poiețícă,
poiețéle, s.f. (reg.)
1. grajd mic pentru vite.
2. adăpost mic de iarnă pentru oi și capre.
3. coteț mic pentru păsările de curte.
4. colibă mică la câmp sau la stână.
poiețică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)poiețícă (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. poiețícii; pl. poiețíci