podometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PODOMÉTRU, podometre, s. n. Instrument de măsurare a vitezei de mișcare sau a distanței parcurse de un pieton prin înregistrarea numărului de pași făcuți de acesta. – Din
fr. podomètre.podometru (Dicționar de neologisme, 1986)PODOMÉTRU s.n. Instrument care înregistrează în număr de pași distanța parcursă de cineva pe jos; pedometru, hodometru. [< fr.
podomètre, cf. gr.
pous – picior,
metron – măsură].
podometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)PODOMÉTRU s. n. 1. instrument pentru înregistrarea, în număr de pași, a distanței parcurse de un pieton; pedometru, odometru. 2. aparat medical care înregistrează dimensiunile piciorului. (< fr.
podomètre)
podometru (Dicționaru limbii românești, 1939)*podométru n., pl.
e (d. vgr.
pûs, podós, picĭor, și
métron, măsură). Odometru, aparat de măsurat distanța străbătută.
podometru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)podométru (-me-tru) s. n.,
art. podométrul; pl. podométre