podobi(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PODOBÍ,podobesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv. și reg.) A (se) împodobi. – Din sl. podobiti sen, podobati.
podobi(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) podobí(a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. podobésc, imperf. 3 sg. podobeá; conj. prez. 3 săpodobeáscă