podium (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PÓDIUM, podiumuri, s. n. 1. Estradă demontabilă, amenajată într-o sală sau în aer liber în vederea unei conferințe, a unui spectacol etc.
2. Platformă de scânduri, înălțată față de nivelul unei suprafețe, servind ca postament pentru diverse obiecte. ♦ Mică instalație mobilă, în formă de platformă cu trepte, pe care stau sportivii în momentul înmânării premiilor. [
Pr.:
-di-um] – Din
lat.,
fr. podium, germ. Podium.podium (Dicționar de neologisme, 1986)PÓDIUM s.n. (
Ant.)
1. Platformă înălțată în jurul arenei unui teatru sau al unui circ roman. ♦ Treaptă sau platformă îngustă și scundă la casele romane, pe care se așezau diferite obiecte casnice, urne funerare etc.
2. Estradă amenajată într-o sală de conferințe, de spectacole etc. sau în aer liber. [Pron.
-di-um, pl.
-muri, var.
podiu s.n. / < fr., lat.
podium].
podium (Marele dicționar de neologisme, 2000)PÓDIUM s. n. 1. platformă înălțată față de arena unui teatru, a unui circ roman. ◊ treaptă, platformă îngustă și scundă la casele romane, pe care se așezau diferite obiecte casnice, urne funerare etc. 2. estradă amenajată într-o sală de conferințe, de spectacole etc. sau în aer liber. ◊ mică instalație mobilă, în trepte, pe care stau sportivii învingători în timpul cât li se înmânează premiile. (< lat., fr.
podium, germ.
Podium)
podium (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pódium (-di-um) s. n.,
pl. pódiumuri