podișcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PODÍȘCĂ, podiști, s. f. 1. Podeț. ♦ Punte suspendată (mobilă) la o cetate sau la un castel medieval. ♦ (
Pop.) Bac.
2. Platformă de scânduri care servește ca loc de lucru sau de observație. ♦ (Rar) Estradă. ♦ (Rar) Palier. –
Pod +
suf. -ișcă.