podire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PODÍRE,podiri, s. f. Acțiunea de a podi și rezultatul ei; podit1. – V. podi.
podire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) podíre s. f., g.-d. art. podírii; pl. podíri