pocal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POCÁL, pocale, s. n. Vas de diferite forme și mărimi, cu deschizătură largă, folosit mai ales pentru băut. ♦ Conținutul unui pocal. [
Pl. și:
pocaluri. –
Var.:
bocál s. n.] – Din
germ. Pokal, scr. bokal.pocal (Dicționaru limbii românești, 1939)pocál, V.
bocal.pocal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pocál s. n.,
pl. pocálepocal (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pocal n. pahar:
fiarbă vinul ’n cupe, spumege pocalul EM.