poarcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)POÁRCĂ, poarce, s. f. 1. (
Pop.) Scroafă.
2. Joc de copii, la care unul dintre jucători, numit porcar, împinge cu un băț spre o groapă o minge, o bilă etc., în timp ce ceilalți jucători încearcă să-i oprească trecerea;
p. ext. minge, bilă etc. cu care se joacă ◊
Expr. A bate poarca = a juca jocul descris mai sus. –
Lat. porca.