pneumonie - explicat in DEX

pneumonie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PNEUMONÍE, pneumonii, s. f. Inflamație a unui lob sau a unui segment pulmonar, provocată în mod obișnuit de pneumococ sau de virusuri și manifestată prin febră, tuse, junghiuri, frisoane, expectorații. ◊ Dublă pneumonie = pneumonie care afectează ambii plămâni. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumonie.

pneumonie (Dicționar de neologisme, 1986)
PNEUMONÍE s.f. Boală a plămânului cauzată în general de pneumococ și manifestată prin febră mare, tuse și junghiuri. [Gen. -iei. / < fr. pneumonie, cf. gr. pneumonia].

pneumonie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PNEUMONÍE s. f. inflamație a unui fragment al plămânului, cauzată de pneumococ, manifestată prin febră mare, frisoane, tuse și junghiuri. (< fr. pneumonie)

pneumonie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pneumoníe (pne-u-) s. f., art. pneumonía, g.-d. art. pneumoníei; pl. pneumoníi, art. pneumoníile

pneumonie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pneumonie f. inflamațiunea plămânilor.

pneŭmonie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*pneŭmoníe f. (vgr. pneumonía, d. pneúmon, plămîĭ [!], V. plămîn). Med. O boală cauzată de răceală și de un microb special care face să se inflameze parenchima (materia spongioasă) a plîmîilor, numită popular junghĭ. (Cînd e unită cu pleŭrezia, se numește peripneŭmonie).