pneumonic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PNEUMÓNIC, -Ă, pneumonici, -ce, adj. (
Înv.) Privitor la bolile de plămâni; propriu bolilor de plămâni. [
Pr.:
pne-u-] – Din
fr. pneumonique.pneumonic (Dicționar de neologisme, 1986)PNEUMÓNIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de pneumonie. [< fr.
pneumonique].
pneumonic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pneumónic (pne-u-) adj. m.,
pl. pneumónici; f. pneumónică, pl. pneumónice