plutășie(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PLUTĂȘÍE,plutășii, s. f. Plutărie (2). – Plutaș + suf. -ie.
plutășie(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) plutășíe s. f., art. plutășía, g.-d. plutășíi, art. plutășíei