pliroforie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLIROFORÍE, pliroforii, s. f. (
Înv.) Informație, lămurire, deslușire. – Din
ngr. pliroforía.pliroforie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)pliroforíe (pliroforíi), s. f. – Raport, informație. –
Mr. plirufurie. Ngr. πληροφορία (Tiktin; Gáldi 231). –
Der. pliroforisi (
mr. plirufurisire),
vb. (a informa, a clarifica), din
ngr. πληροφορῶ.
Sec. XVIII,
înv.pliroforie (Dicționaru limbii românești, 1939)pliroforíe f. (ngr.
pliroforia).
Vechĭ. Azĭ iron. Informațiune, lămurire.
pliroforie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pliroforíe (
înv.)
s. f.,
art. pliroforía, g.-d. art. pliroforíei; pl. pliroforíi, art. pliroforíile