plia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLIÁ, pliez, vb. I.
Tranz. A îndoi o hârtie, o țesătură etc. suprapunând părțile într-o anumită ordine; a împături. [
Pr.:
pli-a] – Din
fr. plier.plia (Dicționar de neologisme, 1986)PLIÁ vb. I. tr. A îndoi, a împături (hârtie, stofă etc.) suprapunând părțile într-o anumită ordine. [Pron.
pli-a, p.i. 3,6
-iază, ger.
-iind. / < fr.
plier].
plia (Marele dicționar de neologisme, 2000)PLIÁ vb. I. tr. a îndoi, a împături (hârtie, stofă) suprapunând părțile într-o anumită ordine. II. intr. (fig.) a se supune, a ceda. (< fr.
plier)
plia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pliá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
pliáză (pli-a-), 1
pl. pliém; conj. prez. 3
să pliéze (pli-e-); ger. pliínd