plescaviță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLESCÁVIȚĂ, plescavițe, s. f. (
Pop.)
1. Numele unor boli de piele care se manifestă prin bube, răni, puroi; spuzeală, erupție.
2. (
Bot.; în forma
plescaiță) Plantă erbacee cu frunze ovale, târâtoare, cu flori albe, care crește prin locuri umede și umbroase
(Malachium aquaticum). [
Var.:
plescáiță s. f.] – Din
scr. pljuskavice.