pled (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLED, pleduri, s. n. Bucată dreptunghiulară dintr-o țesătură (deasă și ușoară) de lână, de fire sintetice etc., care servește la învelit; pătură ușoară. – Din
fr. plaid.pled (Dicționar de neologisme, 1986)PLED s.n. Pătură de lână fină. [< fr., engl.
plaid].
pled (Marele dicționar de neologisme, 2000)PLED s. n. pătură ușoară. (< fr., engl.
plaid)
pled (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)pled (pléduri), s. n. – Pătură scoțiană.
Fr. (‹
engl.)
plaid, cf. rus. pled.pled (Dicționaru limbii românești, 1939)*pled n., pl.
urĭ (fr. [d. engl.]
plaid).
Barb. Cergă, pătură (de acoperit picĭoarele cînd șezĭ în trăsură). V.
tartan.pled (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)pled, -uri, s.n. – Cergă, pătură, țol. – Din germ. Ploid.
pled (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pled s. n.,
pl. pléduripled (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pled n.
1. manta scoțiană;
2. cuvertură de lână pentru învelit și călătorie (= fr.
plaid).