playboy - explicat in DEX

playboy (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PLAY-BOY s. m. Tânăr elegant, cu fizic plăcut, care are succes la femei și duce o viață ușoară. [Pr.: pléi-boi] – Cuv. engl.

playboy (Dicționar de neologisme, 1986)
PLAY-BOY s.m. (Anglicism) Persoană care duce o viață de distracții în localuri de noapte, în societate etc. [Pron. plei-bói, pl. play-boys. / < engl. play-boy].

playboy (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PLAY-BOY [PLÉI-BOI] s. m. tânăr bogat, elegant și cu fizic plăcut, cu succes la femei, care duce o viață de distracții în localuri de noapte, în societate etc. (< engl. play-boy)

playboy (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
playboy (angl.) [pron. pléĭboĭ] s. m., art. playboy-ul; pl. playboy, art. playboy-i

playboy (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
PLAYBOY, playboy, s. m. Tânăr elegant, cu fizic plăcut, care are succes la femei și duce o viață ușoară. [Pr.: pléĭboi] – Cuv. engl.