plăvan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLĂVÁN, -Ă, plăvani, -e, adj. (
Pop.; despre boi și vaci) Cu părul alb-gălbui sau alb-cenușiu; (despre părul boilor sau al vacilor) de culoare albă-gălbuie sau albă-cenușie. ♦ (Substantivat,
m.) Bou. –
Plav (
reg., despre boi, „care are părul de culoare (albă-)gălbuie” <
sl.) +
suf. -an.