plauzibilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLAUZIBILITÁTE s. f. Însușirea de a fi plauzibil. [
Pr.:
pla-u-] – Din
fr. plausibilité.plauzibilitate (Dicționar de neologisme, 1986)PLAUZIBILITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este plauzibil. [Cf. fr.
plausibilité].
plauzibilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)PLAUZIBILITÁTE s. f. caracter plauzibil. ◊ (inform.) probabilitate pentru un singur subansamblu informațional de a nu fi atins de eroare. (< fr.
plausibilité)
plauzibilitate (Dicționaru limbii românești, 1939)*plauzibilitáte f. (d.
plauzibil). Calitatea de a fi plauzibil.
plauzibilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)plauzibilitáte (pla-u-) s. f.,
g.-d. art. plauzibilitắții