platonizant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLATONIZÁNT, -Ă, platonizanți, -te, adj. (Rar) Care aparține platonismului, privitor la platonism. – Din
fr. platonisant.platonizant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)platonizánt adj. m.,
pl. platonizánți; f. platonizántă, pl. platonizánte