platinoid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLATINOÍD, platinoide, s. n. Aliaj de cupru, nichel și zinc de culoarea platinei (
1), care se folosește în electrotehnică sau pentru ornamentații. – Din
fr. platinoïde, germ. Platinoid.platinoid (Dicționar de neologisme, 1986)PLATINOÍD s.n. Aliaj de zinc, cupru, nichel și tungsten, cu aspect și duritate de platină. [Pron.
-no-id. / < fr.
platinoïde].
platinoid (Marele dicționar de neologisme, 2000)PLATINOÍD s. n. aliaj de zinc, cupru, nichel și tungsten, cu aspect și duritate de platină. (< fr.
platinoïde, germ.
Platinoid)
platinoid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)platinoíd s. n.,
pl. platinoíde