planturos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLANTURÓS, -OÁSĂ, planturoși, -oase, adj. Cu forme pline, gras; voinic, zdravăn, masiv. – Din
fr. plantureux.planturos (Dicționar de neologisme, 1986)PLANTURÓS, -OÁSĂ adj. (
Despre persoane) Cu forme pline, gras; voinic. [Cf. fr.
plantureux].
planturos (Marele dicționar de neologisme, 2000)PLANTURÓS, -OÁSĂ adj. (despre oameni) cu forme pline, gras; masiv. (< fr.
plantureux)
planturos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)planturós adj. m.,
pl. planturóși; f. planturoásă, pl. planturoáse