planorbis (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLANÓRBIS s. m. Melc de apă dulce cu cochilia spiralată într-un singur plan
(Planorbis). – Din
lat. Planorbis, numele științific al melcului.
planorbis (Dicționar de neologisme, 1986)PLANÓRBIS s.m. (
Zool.) Moluscă gasteropodă cu cochilie spiralată într-un singur plan, care trăiește în apele dulci. [< fr.
planorbe].
planorbis (Marele dicționar de neologisme, 2000)PLANÓRBIS s. m. moluscă gasteropodă de apă dulce cu cochilie spiralată într-un singur plan. (< fr.
planorobe)
planorbis (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!planórbis (pla-nor-/plan-or-) s. m.