planiglob (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLANIGLÓB, planigloburi, s. n. Hartă a globului terestru în care cele două emisfere sunt reprezentate pe o suprafață plană; planisferă, mapamond. –
Plan +
glob (după
fr. planisphère).planiglob (Dicționar de neologisme, 1986)PLANIGLÓB s.n. Planisferă, mapamond. [Cf. germ.
Planiglob].
planiglob (Marele dicționar de neologisme, 2000)PLANIGLÓB s. n. planisferă. (< germ.
Planiglob)
planiglob (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)planiglób (-ni-glob) s. n.,
pl. planiglóburi