plaivaz (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLAIVÁZ, plaivaze (plaivazuri), s. n. (
Pop. și
fam.) Creion. – Din
scr. plajvaz.plaĭvaz (Dicționaru limbii românești, 1939)plaĭváz n., pl.
urĭ și
e (germ.
blei-weiss, cerusă, d.
blei, plumb, și
weiss, alb; sîrb.
plajvaz).
Vest. Creĭon, plumb. – În est
blaĭvás, creĭonu cel gros al dulgherilor.
plaivaz (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!plaiváz (
pop.,
fam.)
s. n.,
pl. plaiváze