placintor - explicat in DEX

plăcintor (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
plăcintór, plăcintoáre, s.n. (reg.) 1. sucitor (pentru întins foi de aluat), plăcintar. 2. bucată dreptunghiulară de lemn cu care se calcă rufele de pânză groasă; măngălău.