plăvai (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PLĂVÁI, -ÁIE, plăvăi, adj. 1. (
Pop.; despre animale, mai ales despre oi) Care are părul sau lâna de culoare albă-gălbuie sau albă-cenușie; (despre părul sau lâna animalelor) de culoare albă-gălbuie sau albă-cenușie.
2. (În sintagma)
Poamă plăvaie (și substantivat,
f.) = varietate de struguri cu boaba albă-verzuie și rotundă. –
Plav (
reg., despre boi, „care are părul de culoare (albă-)gălbuie” <
sl.) +
suf. -ai.plăvai (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)plăvái (
pop.)
adj. m.,
f. plăváie; pl. m. și
f. plăvắi