pivnicioară(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PIVNICIOÁRĂ,pivnicioare, s. f. Diminutiv al lui pivniță. – Pivniță + suf. -ioară.
pivnicioară(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) pivnicioáră (fam.) s. f., g.-d. art. pivnicioárei; pl. pivnicioáre