pitușcă (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)pitúșcă,
pitúști, s.f.
1. (înv. și reg.) pâine mică; franzelă; franzeluță, chiflă, pituță, pitucă.
2. (reg.) ciupercuță comestibilă; pitărcuță.
pitușcă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))PITÚȘCĂ, pituști, s. f. Pâinișoară. – Din
pită +
suf. -ușcă.pitușcă (Dicționaru limbii românești, 1939)pitúșcă f., pl.
ște și
șce, ștĭ și
șcĭ (d.
pită). Pită mică, pînișoară [!].
pitușcă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pitușcă f. franzelă:
douăzeci pituști pentru masă FIL. [Diminutiv din
pită].