pitrucă (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)pitrúcă,
pitrúci, s.f. (reg.) partea de jos, mai masivă, a vârtelniței, pe care se sprijină întreaga unealtă; scaun, butuc, talpă.
pitrucă (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))PITRÚCĂ, pitruci, s. f. Partea de jos, baza sau talpa sucalei.