pisolit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PISOLÍT, pisolite, s. n. 1. Grăunte de minerale (calcit, minereu de fier și de mangan etc.), de forma și de mărimea unui bob de mazăre, depus de apele termale care conțin bicarbonat de calciu.
2. Rocă compusă din pisolite (
1). – Din
fr. pisolithe.pisolit (Dicționar de neologisme, 1986)PISOLÍT s.n. 1. Grăunte de carbonat de calciu sau de oxid de fier de mărimea unui bob de mazăre.
2. Rocă de calcar formată din pisolite (1). [< fr.
pisolithe, cf. gr.
pisos – mazăre,
lithos – piatră].
pisolit (Marele dicționar de neologisme, 2000)PISOLÍT s. n. 1. grăunte de carbonat de calciu sau de oxid de fier de mărimea unui bob de mazăre. 2. rocă din pisolite (1). (< fr.
pisolithe)
pisolit (Dicționaru limbii românești, 1939)*pisolít n., pl.
e și
urĭ (vgr.
pîson, mazăre, și
lithos, peatră [!]).
Min. O peatră calcaroasă cu bobițe de mărimea mazăriĭ.
pisolit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pisolít s. n.,
pl. pisolíte