pirocatechină (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PIROCATECHÍNĂ (‹
fr.)
s. f. Substanță organică din clasa fenolilor polihidroxilici (ortodihidroxibenzen), solidă, solubilă în apă, cu caracter reducător. Se întrebuințează ca revelator fotografic, la fabricarea unor coloranți pentru păr și blană etc.
pirocatechină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pirocatechínă s. f.,
g.-d. art. pirocatechínei