pipernicit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PIPERNICÍT, -Ă, piperniciți, -te, adj. (Despre animale, plante sau părți ale lor; adesea substantivat) Care s-a oprit din creștere, din dezvoltare sau a degenerat din punct de vedere biologic (din cauza unor condiții neprielnice); chircit, sfrijit. –
V. pipernici.