pintenog (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PINTENÓG, -OÁGĂ, pintenogi, -oage, adj.,
s. f. I. Adj. 1. (Despre animale) Cu pete de altă culoare (de obicei albe) în partea inferioară a picioarelor.
2. (Despre păsări) Pintenat (
2).
II. S. f. Plantă erbacee din familia compozitelor, cu florile galbene ca lămâia.
(Carthamus lanatus). – Din
sl. pontonogŭ.pintenog (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)pintenóg s.m. (înv.) monedă care valora o jumătate de para.
pintenog (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)pintenóg (pintenoágă), adj. – (Despre cai) Cu pete (albe) în jurul gleznei.
Sl. pętonogŭ (Cihac, II, 228; Tiktin; Conev 83), din
sl. pęto „piedică” și
noga „picior”,
cf. sb.,
cr. putonoga. –
Der. pintenog, s. m. (cal cu pete pe glezne;
fam., ofițer);
pintenoagă, s. f. (oaie cu pete albe pe picioare; șofrănaș, Carthamus lanatus).
pintenog (Dicționaru limbii românești, 1939)pintenóg, -oágă adj. (vsl.
ponto-nogŭ, d.
ponto, pedică, și
noga, picĭor; sîrb.
puto-nog, pintenog. V.
coto-nog, nojiță).
Cal pintenog, care are la picĭoare niște pete albe ca cum ar fi încălțat.
Pintenoagă, o plantă din familia compuselor (
kentrophýllum lanátum saŭ
cárthamus lanátus). – În Trans. și
păntănog, în Mold.
pantanog. V.
peag.pintenog (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)pintenóg, -oagă, (pantanog), adj. – (despre cai) Cu pete albe în jurul gleznei: „Pintenog la trei picioare / Și de unu-alină tare” (Bilțiu 1990: 407). – Din sl. petonogŭ (Cihac, Titkin, Conev cf. DER).
pintenog (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pintenóg adj. m.,
pl. pintenógi; f. pintenoágă, pl. pintenoágepintenog (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)pintenog a. se zice de un cal negru sau murg cu pete albe la glezne. [Cf. serb. PUTONOG, cal cu picior alb].