pingeli (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PINGELÍ, pingelesc, vb. IV.
Tranz. A pune sau a face să pună pingele la o încălțăminte (uzată); a tălpui. – Din
pingea.pingeli (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pingelí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. pingelésc, imperf. 3
sg. pingeleá; conj. prez. 3
să pingeleáscă