pinen (Marele dicționar de neologisme, 2000)PINÉN s. m. hidrocarbură terpenică, partea principală a esențelor terebentinei. (< fr.
pinène)
pinen (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PINÉN (‹
fr. {i})
s. m. Hidrocarbură din clasa terpenelor, care se găsește în terebentină. Se întrebuințează ca dizolvant pentru lacuri și vopsele și ca materie primă la fabricarea camforului sintetic.
pinen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pinén s. m.,
pl. pinéni