pinacotecă - explicat in DEX

pinacotecă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PINACOTÉCĂ, pinacoteci, s. f. Colecție mare de tablouri; muzeu în care se expune și se păstrează o asemenea colecție. – Din fr. pinacothèque, germ. Pinakothek.

pinacotecă (Dicționar de neologisme, 1986)
PINACOTÉCĂ s.f. Mare colecție de tablouri și de obiecte de artă; clădire unde se păstrează și se expune o astfel de colecție. [Pl. -ci, -ce. / cf. fr. pinacothèque, lat. pinacotheca, gr. pinakotheke < pinax – tablou, theke – depozit].

pinacotecă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PINACOTÉCĂ s. f. mare colecție de tablouri; muzeu de pictură. (< fr. pinacothèque, lat. pinacotheca, germ. Pinakotheck)

pinacotecă (Dicționaru limbii românești, 1939)
*pinacotécă f., pl. e și ĭ (vgr. pinakothéke, d. pinax, pinakos, tabloŭ, și théke, cutie, teacă. V. teacă). Casă în care se păstrează tablourile pictorilor celebri: pinacoteca din München.

pinacotecă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
pinacotécă s. f., g.-d. art. pinacotécii; pl. pinacotéci

pinacotecă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
pinacotecă f. muzeu de pictură, galerie de tablouri.