piezoelectric (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PIEZOELÉCTRIC, -Ă, piezoelectrici, -ce, adj. (
Fiz.) Care aparține piezoelectricității, privitor la piezoelectricitate, propriu piezoelectricității. [
Pr.:
pi-e-zo-e-] – Din
fr. piézo-électrique.piezoelectric (Dicționar de neologisme, 1986)PIEZOELÉCTRIC, -Ă adj. Referitor la piezoelectricitate. [Pron.
pie-zo-e. / < fr.
piézo-électrique].
piezoelectric (Marele dicționar de neologisme, 2000)PIEZOELÉCTRIC, -Ă adj. referitor la piezoelectricitate. (< fr.
piézo-électrique)
piezoelectric (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)PIEZOELÉCTRIC, -Ă (‹
fr.; {i})
adj. Referitor la piezoelectricitate, care prezintă piezoelectricitate. ◊
Efect p. direct (sau
invers) = polarizare electrică (respectiv deformare mecanică) a unor corpuri cristaline sub acțiunea unor solicitări mecanice exterioare (respectiv a unui câmp electric exterior). Descoperit (1880) de Pierre și Jacques Curie.
piezoelectric (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)piezoeléctric (pie-) adj. m.,
pl. piezoeléctrici; f. piezoeléctrică, pl. piezoeléctrice