pieptănătoare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)PIEPTĂNĂTOÁRE, pieptănători, s. f. 2. Mașină (sau organ de mașină, unealtă) de pieptănat fibrele textile. ◊ (Adjectival,
n.)
Cilindru pieptănător. –
Pieptăna +
suf. -ător.