pieptărel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) PIEPTĂRÉL,pieptărele, s. n. Pieptăraș. – Pieptar + suf. -el.
pieptărel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) pieptărél (pop.) s. n., pl. pieptăréle