pieptăraș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PIEPTĂRÁȘ, pieptărașe, s. n. Diminutiv al lui pieptar (
1); pieptărel, pieptăruț. –
Pieptar +
suf. -aș.pieptăraș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)pieptăráș (
pop.)
s. n.,
pl. pieptăráșe