piculină - explicat in DEX

piculină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
PICULÍNĂ, piculine, s. f. Instrument muzical de suflat, asemănător cu un mic flaut, care emite sunete din registrul acut. – Cf. it. piccolino.

piculină (Dicționar de neologisme, 1986)
PICULÍNĂ s.f. Flaut mic care cântă într-un registru acut. [Var. picolină s.f. / cf. pol. pikkulina, it. piccolino].

piculină (Marele dicționar de neologisme, 2000)
PICULÍNĂ s. f. flaut mic care emite sunete într-un registru acut. (după it. piccolino)

piculină (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
piculínă (piculíne), s. f. – Flaut mic. It. piccolina (Candrea), cf. pol. pikkulina, rus. pikylĭka.

piculină (Dicționaru limbii românești, 1939)
*piculínă f., pl. e (pol. pikkulina, d. germ. pickel-flöte, care vine d. it. piccolo, mic, subînț. fláuto, flaut). Un fel de flaut mic.

piculină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
piculínă s. f., g.-d. art. piculínei; pl. piculíne

piculină (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
piculină f. flaut mic. [Pol. PIKKULINA (din it. flauto piccolo)].