picrit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PICRÍT s. n. Rocă magmatică de origine vulcanică, de culoare verde închis sau neagră. – Din
fr. picrite, germ. Pikrit.picrit (Dicționar de neologisme, 1986)PICRÍT s.n. (
Geol.) Rocă magmatică de origine vulcanică, de culoare verde-închis sau neagră. [< fr.
picrite, cf. germ.
Pikrit].
picrit (Marele dicționar de neologisme, 2000)PICRÍT s. n. rocă magmatică de origine vulcanică, verde-închisă sau neagră. (< fr.
picrite)
picrit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)picrít (pi-crit) s. m.