picioruș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PICIORÚȘ, piciorușe, s. n. 1. Diminutiv al lui
picior (
1); picioruț.
2. Punct de lucrătură la o împletitură cu croșeta.
3. Organ al mașinii de cusut care asigură presarea și deplasarea materialului în timpul coaserii lui. –
Picior +
suf. -uș.picioruș (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)piciorúș s. n.,
pl. piciorúșe