petici (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PETICÍ, peticesc, vb. IV.
1. Tranz. A pune petice (
1), a repara cu petice o haină ruptă, un obiect stricat etc.; a cârpi. ♦ (
Fam.) A repara un aparat, un sistem tehnic cu mijloace rudimentare și în mod provizoriu; a cârpăci. ♦ A îmbunătăți într-o măsură oarecare un lucru prost făcut.
2. Tranz. și
refl. (Rar) A face să rămână sau a rămâne numai petice (
1); a (se) rupe în bucăți; a (se) zdrențui ◊
Expr. (
Tranz.;
fam.)
A-i petici (cuiva)
cojocul = a bate foarte tare (pe cineva).
3. Tranz. A astupa gropile și spărturile unui drum cu material pietros. [
Var.:
petecí vb. IV] – Din
petic.petici (Dicționar de argou al limbii române, 2007)petici, peticesc v. t. a repara un aparat, un sistem tehnic etc. cu mijloace rudimentare și în mod provizoriu; a cârpăci
petici (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)peticí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. peticésc, imperf. 3
sg. peticeá; conj. prez. 3
să peticeáscă