petetist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)PETETÍST, -Ă, petetiști, -ste, s. m. și
f. (Astăzi rar) Persoană care lucrează la poștă;
spec. factor poștal. –
P[oștă] +
t[elegraf] +
t[elefon] [
pr.:
pe-te-te] +
suf. -ist.petetist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)petetíst (
înv.)
s. m.,
pl. petetíști